Estimările privind nivelul scumpirii alimentelor dezechilibrează aşteptările inflaţioniste. În afara reducerii abrupte a veniturilor, populaţia este agresată de avalanşa anunţurilor privind scumpirea unor produse. Economiştii spun că acestea nu au nicio bază reală.
Declaraţiilor unor reprezentanţi din industria alimentară privind nivelul viitoarelor scumpiri ale produselor s-au înmulţit în ultima vreme. Ieri, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), Viorel Matei, a declarat că alimentele se vor scumpi în următoarele luni cu procente cuprinse între 10% şi 25%. Preţul pâinii, cărnii şi laptelui va urca primul, potrivit lui Matei.
Pe ce se bazează oficialul? Pe creşterea preţului materiilor prime, pe majorarea TVA şi pe faptul că inflaţia a trecut, anul acesta, de şapte procente. „Acestea sunt argumente aberante. Cât de mult s-a scumpit materia primă pentru a anunţa creşteri de preţuri de 20%?", a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Acesta a precizat că, din păcate, presiunea exercitată de reprezentanţii industriei a fost alimentată şi de declaraţiile ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără. Acesta anunţa, săptămâna trecută, că preţurile alimentelor de bază s-ar putea majora în perioada următoare cu 8-10%.
El a precizat, totuşi, că ministerul face o analiză a situaţiei, pentru că preţurile mari nu sunt justificate. „Acest lobby făcut de industria alimentară creează aşteptări inflaţioniste. Adică anunţi scumpiri de 20%, dar scumpeşti produsul cu 5% şi scapi de comentarii", este de părere Dumitru.
Aşteptările populaţiei, esenţiale
La rândul său, economistul Nicolae Dănilă, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, a declarat că nivelul preţurilor este influenţat de aşteptările populaţiei cu privire la rata inflaţiei. De aceea, potrivit lui Dănilă, strategia de politică monetară p
