Românii care au luat credite nu sunt singurii vinovaţi pentru îndatorarea României, după cum lăsa de înţeles guvernatorul Mugur Isărescu, într-o declaraţie publică recentă. La sfârşitul anului trecut, România avea o datorie externă de circa 90 de miliarde de euro din care un sfert erau credite luate de bănci pentru clienţii lor.
La fel de vinovaţi pentru îndatorarea românilor - rezultă dintr-o cercetare făcută de Forbes România - sunt băncile, companiile, autorităţile statului şi chiar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
„Numai la nivelul populaţiei, 4,5 milioane de persoane au luat credite, adică 50% din populaţia activă a României", declara Mugur Isărescu. În cifre absolute, aceste credite ale populaţiei totalizează circa 100 de miliarde de lei. La o primă vedere, pare o sumă mare însă românii sunt, în realitate, mai puţin îndatoraţi decât central şi vest europenii. La noi, gradul de îndatorare a populaţiei reprezintă 20% din PIB, în vreme ce în Ungaria acesta este de 31%, în Polonia 37%, în Cehia 35%, iar media statelor din zona euro sare de 50%. Tocmai acest grad de îndatorare scăzut (specialiştii spun că România este o ţară subbancarizată) a fost principalul element de atracţie pentru cele petse 40 de bănci care compun sistemul financiar românesc.
Ieşirea din întuneric
Problema nu este nepărat că românii au luat credite - Mişu Negriţoiu, directorul ING Bank, crede că explozia creditului a fost alimentată de dorinţa românilor de a "ieşi din întuneric" - ci că s-au împrumutat mult raportat la cât au economisit. În vreme ce, în România, disponibilităţile băneşti ale populaţiei reprezintă 30% din PIB, există state (precum Germania) unde avuţia cetăţenilor este egală sau chiar depăşeşte Produsul Intern Brut. Şi, nota bene, grosul creditelor s-au dus în consum.
La rândul lor, băncile au profitat de foamea de credite