Statul baltic, cu o populaţie de 1,3 milioane de locuitori, va deveni de la 1 ianuarie 2011 cel de-al şaptesprezecelea membru al zonei euro. PROGRES Statul baltic, cu o populaţie de 1,3 milioane de locuitori, va deveni de la 1 ianuarie 2011 cel de-al şaptesprezecelea membru al zonei euro
Statul baltic a reuşit să-i impresioneze pe reprezentanţii UE şi ai Fondului Monetar Internaţional, deşi a fost puternic lovit de criză. „Datorită unui efort extraordinar din partea guvernului, mai ales în ultimele luni din 2009, deficitul fiscal a fost ţinut în limitele agreate prin Tratatul de la Maastricht", a declarat Christoph Rosenberg, reprezentantul FMI în Europa Centrală şi Ţările Baltice.
După aderarea la UE în 2004, economia Estoniei a crescut, în medie, cu 8% anual. Datorită accesului facil al populaţiei la credite, preţul imobiliarelor a explodat. Din surplusul obţinut astfel, guvernul a elaborat un fond de siguranţă în valoare de 10% din Produsul Intern Brut.
MODEL DE DISCIPLINĂ
În 2008 însă, creşterea a încetat, iar inflaţia s-a accentuat. PIB s-a diminuat cu 15% în 2009, reprezentând una dintre cele mai abrupte contracţii din lume. Astfel, guvernul de la Tallin a hotărât majorarea TVA de la 18% la 20% şi a redus cheltuielile publice, însă a refuzat să deprecieze coroana, pas ce ar fi stimulat exporturile, dar ar fi întârziat aderarea la zona euro.
„Am vrut să respectăm condiţiile Maastricht cu orice preţ", a declarat ministrul de Finanţe al Estoniei, Jurgen Ligi, citat de Bloomberg. Cu toate acestea, în 2010, exporturile s-au majorat cu 17% faţă de perioada similară din 2009, ajungând la 620 de milioane de euro, iar Ligi anticipează o creştere economică de 1% pentru acest an. „Estonia este un model de disciplină fiscală dorită de UE pentru întreaga zonă euro", a declarat Christian Keller, economist-şef pentru pieţele emergente la Barcla
