Proiectul de reorganizare administrativa al PDL a aprins spiritele in interiorul coalitiei de guvernare. UDMR nu vrea sa renunte la ideea de reimpartire in care judetele Harghita, Covasna si Mures sa se regaseasca doar ele trei in aceeasi unitate administrativa si care sa traseze granitele asa numitului Tinut Secuiesc. HotNews.ro a realizat profilul acestei zone mult disputate si a abordat trei teme principale: istoria, demografia si economia Tinutului Secuiesc.
Potrivit recensamantului populatiei din anul 2002, etnicii maghiari formeaza majoritatea absoluta a judetelor Covasna si Harghita si reprezinta o importanta parte a populatiei judetului Mures. In 2002, in judetele Harghita, Covasna si Mures, cele trei judete care formeaza asa numitul Tinut Secuiesc (denumire ce nu reprezinta o unitate administrativa), traiau 668.471 de etnici maghiari (59,2%), dintr-o populatie totala de 1.129.522 de locuitori. in judetele Covasna si Harghita, etnicii maghiari formeaza o majoritate de 73,8% si respectiv 84,1%. Potrivit datelor oficiale, o parte a acestor maghiari, in special cei rurali, se identifica, direct sau indirect, cu secuii.
Istoric: "Secuii erau avangarda armatei ungare si aveau privilegii economice"
Potrivit profesorului doctor Marius Diaconescu de la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti, specializat in Istoria medievala a Transilvaniei si Relatiile Tarilor Romane cu Regatul Ungariei, in istoriografia maghiara inca nu s-a clarificat care e originea secuilor. Exista mai multe teorii. Una dintre teorii spune ca acestia ar fi de fapt kazari si s-au legat de unguri in momentul cand acestia au trecut prin Nordul Marii Negre. Altii spun ca ar fi resturi din vechii huni, insa nu exista surse directe despre originea lor.
"Ei (n.r. secuii) apar intai la marginea vestica a Transilvaniei in zona Bihorului candva i
