La începutul fiecărei veri, elevii care termină gimnaziul dansează până când se arată zorii zilei. Este examenul de capacitate al vieţii nocturne care va să vie.
„Doamnă, v-am dat like", spune unul dintre ei, cel mai dezinvolt, clovnul clasei, către dirigintă. Iar doamna dirigintă Silvia Bănăseanu îi zâmbeşte îngăduitor, uşor stânjenită de prezenţa părinţilor, conştientă totuşi de ponderea adevărului din această propoziţie. Dar în seara asta e ultima lor petrecere, e banchetul de clasa a VIII-a, e noaptea lor. E noaptea când se schimbă ceva în ei. Diriginta lor a remarcat asta de-a lungul anilor: banchetul este în penultima săptămână de şcoală, iar luni, când se întorc în clasă, sunt alţi oameni. Se petrece ceva cu ei între acest apus şi răsărit. Devin adolescenţi.
E un amestec ciudat de ridicol şi de frumos în această transformare, cum e în orice tranziţie sentimentală. 8 iunie 2012. Cinci zile mai sunt elevi în clasa a VIII-a A şi a VIII-a B, la Şcoala Generală nr. 51, sector 2, Bucureşti. Apoi vor veni, nu neapărat în această ordine, examenele, anii de liceu, din nou examenele, facultatea, iar examenele şi, oricum, o mulţime de responsabilităţi. Dar până atunci sunt aici, departe de şcoală, într-un local luxos, părinţii au plecat, iar ei sărbătoresc ultima noapte - întâia noapte.
„Clasa a VIII-a este poftită să înceapă festivitatea de încheiere a anului şcolar 2011-2012, în ordine alfabetică. O invităm pe domnişoara Constantinescu Adriana", spune, la microfon, doamna dirigintă Harieta Tănăsoiu, iar domnişoara Adriana intră dezinvoltă în această sală, afişând un zâmbet sigur, exersat. În spate, rulează imagini de demult, din clasa a V-a, de când ea era un simplu copil şi se zgâia la aparatul de fotografiat cu colegii.
Fetele intră, după catalog, nestingherite, ca pe catwalk, iar băieţii mimează cât mai multă aroganţă, ca-n videocli
