România nu mai are nicio şansă să scape de liberalizarea pieţei funciare în 2014, pentru a evita preluarea masivă de terenuri de către străini. Liberalizarea a fost una dintre condiţiile integrării în UE.

Preţurile mici şi solurile fertile fac din România un adevărat „El Dorado" pentru marii investitori în agricultură sau imobiliare. Potrivit unei statistici prezentate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), străinii au 700.000 de hectare de teren agricol românesc, cu toate că - cel puţin oficial - aceştia nu au dreptul să le cumpere.

„Cei mai activi cumpărători în România sunt din ţări precum Irak, Liban, Siria, Arabia Saudită şi Iran. Este periculos cum se valorifică acest teren, pentru că este posibil să se dirijeze spre export întreaga producţie", avertiza, la sfârşitul anului trecut, Valeriu Tabără, pe atunci ministru al Agriculturii.

Interdicţie doar pe hârtie

Singura barieră pe care o au terenurile agricole româneşti în faţa marilor investitori străini este un moratoriu care îi împiedică pe aceştia să cumpere direct pământ. Teoretic, niciun cetăţean străin nu poate cumpăra teren agricol în România. Practic, este nevoie doar de o firmă înregistrată în România, care figurează ca persoană juridică şi care poate avea în posesie terenuri agricole.

Această măsură s-a dovedit însă o piedică slabă în calea străinilor, care au ajuns să controleze astfel 7% din suprafaţa agricolă, România situându-se pe primul loc în Europa şi pe locul zece în lume după procentul de teren agricol deţinut de companii străine.

România s-a obligat, prin Tratatul de aderare la UE, să liberalizeze din 2014 piaţa funciară. „Noi ne-am luat obligaţia ca, la 1 ianuarie 2014, să deschidem piaţa. Dar intenţia mea este de a obţine o prelungire a moratoriului, prin modificarea Tratatului de aderare", a declarat Stelian Fuia