Jurnaliştii egipteni avertizează că revolta riscă să fie "confiscată". Ca şi în România anului 1989, tinerii şi armata ar putea decide soarta actualului regim. Sursa: FOTOTECA ONLINE A COMUNISMULUI
Soarta revoltei egiptene depinde de ceea ce se va întâmpla săptămâna aceasta în stradă, dar şi pe scena politică, unde au început negocierile între guvern şi câteva formaţiuni de opoziţie, printre care şi Frăţia Musulmană.
Deja au apărut acuzaţii că negocierile nu sunt transparente, iar Frăţia Musulmană a anunţat că nu va merge la nesfârşit la negocieri dacă preşedintele Hosni Mubarak nu demisionează.
Acesta nu intenţionează să plece de la putere până la viitoarele alegeri prezidenţiale, programate în toamnă, în ciuda presiunilor venite atât din interior, cât şi din exterior, în special din partea Statelor Unite.
Cererile protestatarilor
Lista de cereri a opoziţiei cuprinde anularea stării de necesitate în vigoare de peste 30 de ani, eliberarea imediată a deţinuţilor politici şi asigurarea libertăţii presei. Dar propunerile pentru perioada de tranziţie diferă de la un partid la altul, iar formaţiunile politice dau dovadă de aceeaşi lipsă de unitate ca şi în trecut. Între timp, protestatarii egipteni încep să se teamă că revoluţia lor va fi confiscată de interesele politicienilor.
Directorul adjunct al ziarului independent "Al Ahram", Yahia Ghanem, e de părere că situaţia din Egipt este similară cu cea din România după ’89. "În România, din ce ştiu, deşi nemulţumirea populaţiei a jucat un rol important, principalii actori din culise erau oameni ai regimului, ca dovadă, cel care i-a urmat lui Ceauşescu a fost Ion Iliescu, un fost apropiat al acestuia", spune Ghanem. El adaugă că, din câte ştie, în revoluţia din România, ca şi în revolta egipteană de acum au fost implicaţi diverşi agitatori şi elemente al