Politicianul a susţinut democratizarea statului nostru pe toată perioada comunistă prin două discursuri la Europa Liberă, în care condamna sistemul totalitar.
Italianul în vârstă de 63 de ani a urmat în anii ’70 cursurile Facultăţii de Litere de la Universitatea din Padova, unde l-a avut ca profesor pe celebrul om de cultură şi filolog român, Alexandru Niculescu.
Acesta i-a insuflat pasiunea pentru limba şi cultura românească.
În ’67 a luat lecţii particulare de la intelectualul din România, iar după un an a venit la Sinaia pentru a urma cursurile unei Şcoli de Vară.
România a fost prima ţară comunistă pe care a vizitat-o.
„Am rămas impresionat de frumuseţea oraşelor, dar şi dezamăgit de închistarea societăţii. După patru luni de România, când am ajuns în Belgrad, mă simţeam ca în New York“, spune politicianul care a revenit în ţara noastră pentru a-şi finaliza o lucrare despre cinematografia românească.
În 1975, de Crăciun, a fost în România şi atunci a luat hotărârea să nu mai revină aici decât în momentul în care va dispărea comunismul.
„Mi-am jurat că nu mă mai întorc decât atunci când o să moară Ceauşescu“, îşi aminteşte politicianul.
Şi s-a ţinut de cuvânt.
S-a reîntors în ţara noastră abia în 1990.
În tot acest timp a ţinut legătura cu oamenii de cultură români aflaţi în exil, printre care Adrian Niculescu, actual profesor de istorie la Universitatea SNSPA din Bucureşti.
A avut şi două intervenţii la Radio Europa Liberă, în care a susţinut democratizarea României şi a criticat sistemul totalitar de la noi.
„Am primit atunci multe scrisori de la intelectualii din Bucureşti care mi-au apreciat demersul. M-au tratat ca pe un prieten “, susţine el.
Berlusconi, varianta un pic mai civilizată al lui Becali
După revoluţie, a găsit pe plaiurile