Preţurile se reaprind, confirmând faptul că spirala preţuri-salarii a fost alimentată cu noi majorări de venituri, ceea ce reduce şansele ca prognoza de inflaţie de 6,7% corespunzătoare sfârşitului de an să se realizeze. Dacă ne uităm la rata anuală de inflaţie de 7,39% din octombrie şi o raportăm la nivelul de 7,3% din septembrie, diferenţa este minimă. Dacă privim însă spre creşterea lunară a preţurilor de 1,06% şi o comparăm cu nivelul de 0,4% din luna anterioară, percepţia se schimbă.
Fireşte că volatilitatea cursului de schimb a jucat un rol important în cea de a doua lună de toamnă, fiindcă tarifele la telefonia fixă au avansat cu 3,35%. Dar nu trebuie să uităm că de la 1 octombrie a intrat în vigoare decizia Guvernului de a mări pensiile, salariul minim şi lefurile unor anumite categorii de bugetari. E drept că respectivele majorări de venituri s-au materializat undeva după jumătatea lunii precedente sau chiar în ultima parte a acesteia, dar aici trebuie ţinut cont de anticipaţiile comercianţilor. Pe fondul creşterii aşteptate de pensii şi salarii, oamenii de afaceri au decis să urce gradual preţurile mărfurilor, pentru a nu-şi alunga muşteriii cu scumpiri bruşte. Ei vor continua acest proces de "acomodare" până la absorbirea excesului de cerere (bani) din piaţă. Şi cu această ocazie ne întoarcem iarăşi la ceea ce zicea guvernatorul Isărescu anul trecut: "Din punct de vedere social, poate fi fundamentat un salariu de 700-1.000 de lei, chiar şi unul de 2.000 de lei, dar real tot 500 de lei va fi".
Ca să explic mai clar această ultimă idee trebuie să reamintesc ce anticipam la începutul acestui an. Spuneam că într-un "worst case scenario" (cea mai pesimistă variantă), Guvernul îşi va pierde echilibrul, luat de valul spiralei inflaţioniste. Preocupat mai mult de procesul electoral şi de creşterea economică, Executivul va alimenta sp
