Legat sufleteşte de clubul din Ştefan cel Mare, Marica are o optică interesantă despre situaţia de la echipa la care s-a lansat.
Veltins Arena, stadionul lui Schalke, găzduieşte meciuri de box , de hochei, de handbal. Ar fi posibile astfel de evenimente şi în România pe Arena Naţională?
Da, fără doar şi poate! Am convingerea că poate fi valorificat în mai multe feluri şi poate genera un capital financiar demn de luat în seamă prin diversificarea evenimentelor găzduite. Şi, mai mult, poate pune încă un strop de popularitate sportului din România. Cei care îl administrează (n.r. - ALPAB ţine de Primăria Bucureşti) trebuie să aibă mare grijă de el. E păcat, e un stadion frumos.
Dar Dinamo? Stadionul pe care ai copilărit?
Ca şi amplasament, e cea mai bine poziţionată arenă din România. Dar, din păcate, mă depăşeşte de ce nu e modernizat. Mă rog, ştiu anumite lucruri, dar prefer să spun că mă depăşeşte de ce nu e prioritar să se găsească o soluţie ca stadionul să aibă o şansă. Să fie cel mai frumos stadion din România! E nevoie de un proiect pe termen lung, ministerul (n.r. - de Interne) să investească bani, pentru că e ca la un joc de domino. Ministerul ar investi, sportul ar avea de câştigat şi performerii din sport ar face cea mai bună reclamă României.
"M-am apucat de fotbal în timpul mondialului din '94“
Care e prima amintire care-ţi vine acum în minte din Complexul Ştefan cel Mare?
Acolo am copilărit visând să ajung fotbalist. Am fost mai întâi la înot, apoi la tenis, iar eu le-am spus părinţilor mei: „Nu, nu!”. Era o negaţie produsă de faptul că grupurile de juniori pe care le vedeam că treceau în tradiţionalul trening roşu mă fascinau. Mă fascina fotbalul, mă fascina Generaţia de Aur! Totul amestecat a avut un efect de „Wow“ asupra mea! Şi m-am apucat de fotbal chiar în timpul Mondialului din America. La 9 ani.