1 septembrie este data când începea creaţia lumii şi activitatea Mântuitorului.
Anul Nou bisericesc începe la 1 septembrie. El nu este legat nici de ciclul solar, nici de cel lunar, ci de ciclul liturgic al anului. Toate cântările liturgice sunt astfel organizate încât se repetă an de an.
Spre deosebire de calendarul civil, care începe la 1 ianuarie, Anul Bisericesc începe la 1 septembrie, pentru că, după tradiţia moştenită din Legea Veche, în acestă zi - care era şi începutul anului ci vil la evrei - s-a început şi creaţia lumii şi tot în această zi şi-ar fi început Mântuitorul activitatea Sa publică, atunci când a citit în sinagogă cuvintele proorocului Isaia.
Triodul, Penticostarul şi Octoihul
Anul Bisericesc ortodox are un ciclu fix de date care comemorează sfinţii pomeniţi în fiecare zi, începând de la 1 septembrie şi până la sfârşitul lunii august a anului următor, şi un ciclu mobil, concentrat în jurul datei fluctuante Paştilor.
Aceasta ultima parte este împărţită în: perioada Triodului (calendarul pascal propriu- zis, care cuprinde 10 săptămâni dinaintea Paştilor), perioada Penticostarului (calendarul pascal propriu-zis, care cuprinde 8 săptămâni, de la Înviere până la Pogorarea Sfântului Duh) şi perioada Octoihului, din restul anului, care variază între 40 şi 26 de săptămâni, în funcţie de fluctuaţia datei pascale. Toate aceste perioade nu încep şi nu se sfârşesc la date calendaristice fixe, ci variază de la an la an, în funcţie de data Paştelor.
Ciclul mântuirii
Sărbătoarea începutului Anului Bisericesc este un fel de revelion duhovnicesc. Anul liturgic marchează etape duhovniceşti ale creşterii în Dumnezeu, deci scopul lui este formarea şi creşterea lui Iisus Hristos în oameni. Decalajul de patru luni între începutul Anului Bisericesc şi Anul Nou are o explicaţie simbolică şi administrativă: toamna este anotimpul socoteli