Doar 29.000 din cele aproape 623.000 persoane cu dizabilităţi au un loc de muncă în instituţiile statului, gradul de angajare fiind unul extrem de scăzut în special în autorităţile centrale. De altfel, în România anului 2013, instituţii precum Ministerul Transporturilor şi Ministerul Educaţiei nu au rampe care să permită accesul persoanelor cu dizabilităţi în interiorul clădirilor, arată un studiu recent.
Specialiştii Institutului pentru Politici Publice (IPP) consideră situaţia ca fiind „dramatică”, deşi cifra celor cu dizabilităţi care reuşesc să se angajeze în primării, direcţiile generale de asistenţă socială sau tribunale înregistrează o uşoară creştere faţă de anul 2012. Potrivit cercetării, în luna iunie 2013 erau angajate 29.184 din cele 622.892 de persoane cu dizabilităţi neinstituţionalizate.
„Angajarea persoanelor cu dizabilităţi este o recomandare, dar este o obligaţie legală”, a explicat Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii. În schimb, Elena Iorga, director de programe în cadrul IPP, a completat că deşi angajatorii au o astfel de obligaţie, preferă să plătească o anumită taxă către bugetul de stat sau să cumpere diverse produse ale unor asociaţii de profil.
O singură primărie respectă legea privind protecţia persoanelor cu handicap
„În continuare, suntem departe de acel 4% care este stipulat în lege”, a mai spus Iorga. Studiul IPP arată că o singură primărie din ţară respectă Legea 448 privind protecţia persoanelor cu handicap, care obligă orice instituţie publică sau privată cu mai mult de 50 de angajaţi să încadreze în muncă şi persoane cu handicap. Spre exemplu, la primăria Focşani sunt angajate 4,21% persoane cu dizabilităţi. Şi primăriile din Zalău şi Târgovişte au angajat peste 3% persoane cu dizabilităţi. În schimb, „primăriile din Satu Mare, Călăraşi sau Alexandria n-au angajat nicio p
