Capitala Banatului, ridicată în stilul baroc al arhitecturii de secol XVIII, îşi atrage vizitatorii cu trasee urbane, clădiri impozante a căror ziduri şoptesc istorii vechi de câteva secole, palate ce amintesc de Viena şi vestigii ale cetăţii de tip Vauban. Sursa: Adi PîclișanSursa: Adi Pîclișan Sursa: Adi Pîclișan
1 /. Cei care ajung pentru prima dată în Timişoara sunt atraşi mai ales de centrul vechi al oraşului, cu clădirile care, încet încet, prind iar culoare, fiind în curs de renovare. Toate drumurile par să ducă către Piaţa Unirii, cea mai veche şi mai celebră piaţă din Timişoara.
Spaţiu impregnat cu elemente baroce, Piaţa Unirii este străjuită de un dom catolic, o biserică ortodoxă sârbă, o sinagogă şi o biserică lutherană. Porumbeii şi terasele vesele ce şi-au scos mesele în soare animă tabloul cu iz de secol XVIII. Palat baroc pentru arta contemporană
Palatul Vechii Prefecturi, denumit şi „Palatul Baroc”, este fără doar şi poate unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale Timişoarei. Povestea lui începe în 1751, când în Banat a început separarea administraţiei camerale de cea militară, inginerii militari devenind preocupaţi de găsirea unui spaţiu, în interiorul cetăţii, pentru reşedinţa guvernatorului.
Palatul Vechii Prefecturi găzduieşte în prezent Muzeul de Artă
Clădirea era cunoscută în 1752 ca şi „Casa Camerala Veche”, iar doi ani mai târziu s-a transformat în reşedinţă pentru preşedintele administraţiei civile, contele de Vilana Perlas. Reşedinţa a fost îmbogăţită cu motivele decorative cu o puternică inspiraţie vieneză, cunoscătorii regăsind aici modelul „Palatului Kinsky” din Viena.
Denumit „Palatul Preşedintelui”, imobilul impunător apare drept una dintre cele mai reprezentative construcţii din Timişoara secolului al XVIII-lea, întărind preocuparea administraţiei vremi