Împrumuturile acordate de bănci populaţiei prin programul guvernamental au dezmorţit creditarea pentru locuinţe. În timp ce soldul împrumuturilor de consum şi pentru alte scopuri continuă să scadă, creditele pentru locuinţe au crescut cu peste 10%. „Prima Casă“ îşi spune cuvântul.

Până la finele lunii octombrie, peste 7.000 de români îşi luaseră „Prima Casă" şi aproape o treime din plafonul aprobat de un miliard de euro fusese deja epuizat. De altfel, cele mai multe finanţări „Prima Casă" au fost acordate luna trecută, iar acest lucru a reuşit să impulsioneze ritmul creditării.

Tendinţa va continua

În timp ce soldul creditelor de consum în lei a scăzut, în intervalul octombrie 2008 - octombrie 2009, cu 5,27%, iar cele în euro au înregistrat un avans de doar jumătate de punct procentual, creditarea pentru locuinţe a trecut la creşteri de două cifre.

Mai exact, soldul împrumuturilor pentru locuinţe a crescut cu 6% pentru componenta în lei, până la 1,73 miliarde de lei, şi cu 10,6% pentru euro (eliminând deprecierea cursului de schimb), până la 4,23 miliarde de euro (echivalentul a 18,16 miliarde de lei).

Diferenţa de sold la euro faţă de luna septembrie este de 220 de milioane de euro. „Este efectul «Primei Case» în bună măsură, pentru că deja s-a dat o treime din plafonul de un miliard de euro", explică această evoluţie Petre Bunescu, directorul general adjunct al BRD, cea mai dinamică bancă din programul guvernamental.

Totuşi, el spune că „Prima Casă" nu poate fi considerată „locomotiva creditării", având în vedere că plafonul aprobat nu este unul foarte mare şi se va epuiza în câteva luni. La rândul său, Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, consideră că „Prima Casă" va continua şi în următoarea perioadă să influenţeze soldul creditelor pentru locuinţe. „Mai sunt fonduri pentru program, iar t