Cei mai buni mezelari din Timiş s-au întrecut ieri în cadrul "Worschtkoschtprob“, tradiţionala degustare a cârnaţilor bănăţeni organizată la Casa Adam Muller Guttenbrunn din Timişoara. Sursa: Adi PîclișanSursa: Adi Pîclișan
1 /.
Cel mai bun mezelar din Banat a fost desemnat Nikolaus Griffanton, din Satchinez, locul secund a fost câştigat de lugojeanul Wolfgang Sauer, iar pe locul al treilea s-a clasat Hans Jirkovski, din Jimbolia.
În cadrul concursului, participanţii au oferit spre degustare publicului 15 sortimente de cârnaţii. Doi tineri au preparat ad-hoc cârnaţi, aşa cum au învăţat de la părinţii lor, şi i au împărtăşit publicului câteva dintre "secretele“ meseriei.
"Întotdeauna un cârnaţ bun are numai o treime carne de porc, tot atâta grăsime, şi o altă parte carne de vită sau oaie. Aceasta se pune în amestec pentru a ieşi un produs mai puţin gras“, a explicat Paul Gribincea.
Secretul celor mai buni cârnaţi
Câştigătorul celor mai multe ediţii ale concursului, timişoreanul Timotei Ţintoi, originar din Satchinez, a adus în expoziţie tradiţia propriei familii în care, de generaţii, toţi bărbaţii sunt măcelari.
"Bănăţeanului totdeauna i-a fost frică să nu moară de foame. Fiind om gospodar, şi-a crescut în ogradă porcul, vitele, mieii. Apoi a preluat influenţa germană şi a învăţat că atunci când taie un porc nu se pierde nimic. De aceea bănăţenii fac cei mai buni cârnaţi“, a explicat bărbatul.
Ţintoi mai spune că, pentru ca un cârnat să fie bun, trebuie ca porcul să fie crescut "curat“ în casă, fără îngrăşăminte şi chimicale.
"Secretul unui mezel bun e ca porcul să fie crescut în casă, iar prepararea cărnii să se facă în ziua în care a fost tăiat animalul. Apoi se afumă, la circa două zile după preparare, când maţul cârnatului s-a zvântat cu fum rece, din lemn de esenţă tare – stejar, fag sau ulm“, conchide Timotei