Casa Albă a confirmat că recurgerea la petrolul din rezervele strategice ale Statelor Unite este o idee aflată în studiu şi că este sub supraveghere evoluţia cursurilor petrolului pe pieţele mondiale. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a declarat că problema este în studiu şi a precizat că „aliaţii asiatici ai Washingtonului şi Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) au dubii în ce priveşte rezultatele unei astfel de strategii". Maria van der Hoeven, directorul AIE, organism însărcinat cu coordonarea folosirii stocurilor strategice ale ţărilor consumatoare, a declarat că „nu există nici un motiv", întrucât „piaţa este suficient aprovizionată".
Chiar dacă nu este încheiat nici un acord internaţional, Franţa, Marea Britanie sau Germania par dispuse să studieze o astfel de eventualitate, dar Japonia şi Coreea de Sud sunt pe poziţii contrare. Într-o Europă care, în bună parte, este încovoiată de greutatea crizei datoriei şi de recesiune, ideea relansării creşterii prin scăderea preţurilor petroliere pare seducătoare.
Japonia şi Coreea de Sud, care figurează printre principalii clienţi ai Iranului, au redus importurile după sancţiunile impuse Teheranului. „Nu vom folosi stocurile când preţurile sunt mari, ci atunci când oferta este insuficientă, ceea ce nu este cazul în prezent", a declarat o sursă guvernamentală niponă în timp ce la Seul s-a precizat că „nimeni nu va accepta intrarea în stocuri la nivelul actualelor preţuri".
Jocul pieţei
După primele informaţii privind intenţiile americanilor, cursul petrolului Brent din Marea Nordului a scăzut cu 2%, la mai puţin de 113 dolari barilul. Brentul a crescut cu peste 30% în ultimele două luni, ajungând la 120 dolari barilul, un curs care a declanşat dezbaterile privind rezervele strategice.
Acest plan al Washingtonului, masiv şi folosit extrem de rar, vizează reducerea cursului a
