Intermedierile financiare, tranzacţiile imobiliare şi comerţul cu mărfuri de imediată necesitate au atras peste 22 de miliarde de euro, în cei 22 de ani care au trecut de la Revoluţie.
Capitalul străin a „curs" prin România exact ca torentele de la munte, adică pe principiul minimei rezistenţe: cei mai mulţi bani au fost investiţi în domenii în care câştigul se obţine relativ uşor şi rapid, iar cei mai puţini - în sectoarele mai dificile.
În intermedierile financiare, în asigurări, în domeniul imobiliar şi în retail străinii au plasat, în total, peste 40% din capitalurile lor, reiese dintr-o cercetare statistică realizată de BNR şi Institutul Naţional de Statistică privind soldul şi structura investiţiilor străine.
În schimb, în domenii precum turismul, transporturile, prelucrarea lemnului sau producţia de utilaje, maşini şi echipamente, unde câştigurile sunt mai mici şi se obţin mai greu, capitalul străin a fost investit mai timid, ponderea cumulată a acestor sectoare fiind mai mică de 10% din total. Către industria prelucrătoare a fost direcţionat doar 31,5% din capitalul străin investit în România, care la finele anului trecut înregistra un sold total de 55,13 miliarde de euro.
Creditul, doar o treime din capital
Industria prelucrătoare a atras un total al ISD în cuantum de 17,37 miliarde de euro, intermedierile financiare şi asigurările au beneficiat de 10 miliarde de euro, iar comerţul a atras 6,28 miliarde de euro, potrivit studiului. Aceste domenii au fost urmate de construcţii şi tranzacţii imobiliare (5,89 miliarde de euro) şi tehnologia informaţiei şi comunicaţii (2,96 miliarde de euro).
Soldul final al investiţiilor străine directe era, la finalul anului trecut, de 55,1 miliarde euro, din care 37 miliarde (67%) reprezintă participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit, iar 18,1 miliarde euro pro