Liderii europeni negociază în aceste zile la Bruxelles bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani. Cine pierde şi cine câştigă?
Departe de atmosfera flamandă, în spatele uşilor închise, liderii Europei au început, ieri, la Bruxelles, negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, care va cuprinde o perioadă de şapte ani ( 2014-2020). Numit, oficial, „Cadrul financiar multianual”, bugetul UE se va negocia, şi de această dată, sub presiunea tăierilor financiare, şi s-ar putea solda cu un nou eşec. La precedentul Consiliu European, din perioada 22-23 noiembrie 2012, singurul acord convenit a fost diminuarea bugetului cu aproximativ 100 de miliarde de euro, faţă de propunerea susţinută, atunci, de Comisia Europeană. Dacă în aceste două luni au fost convenite diminuări de 70-80 miliarde de euro, acum liderii europeni s-au aşezat la masa pentru a găsi o soluţie pentru reducerea finală, de 30 de miliarde de euro, iar această tăiere trebuie să evite bugetul pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună. Aceasta este, de fapt, miza Consiliului European, fapt subliniat şi de preşedintele Traian Băsescu, la Bucureşti, înainte de plecarea spre summit. „Obiectivele noastre par a fi clare, vom vedea care sunt jocurile din interiorul Comisie Europene, dar în mod categoric România va susţine ca cele 30 de miliarde să nu fie reduse de la politica agricolă sau de coeziune”, a spus, tranşant, Băsescu.
Poziţia marilor state
Cu toate că soluţia de compromis găsită privind viitorul buget este apreciată ca rezonabilă, marile state contribuitoare, Germania, Marea Britanie, Franţa, Suedia şi Italia au, în continuare, o atitudine critică faţă de Preşedinţia Consiliului European şi cer o diminuare şi mai mare a bugetului, fapt ce irită ţările grupate în “Prietenii Coeziunii”, printre care şi România. Chiar dacă poziţia oficială a statelor lasă de înţele
