Născut în Argentina, într-o familie evreiască, Barenboim şi-a asumat iudaitatea, identitatea torturată a propriului popor, şi din această poziţie este unul dintre oamenii care au făcut cel mai mult, după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru pacea în Orientul Mijlociu, pentru înţelegerea dintre evrei şi arabi.

Aflat la Bucureşti, muzicianul şi-a expus de la bun început părerea despre situaţia actuală din regiune. „Situaţia e fluctuantă în Siria, dar nu mai poate continua foarte mult timp aşa. E foarte trist că ceva care a început într-un mod pozitiv, primăvara arabă de acum doi ani, în Tunisia, Egipt, a evoluat în tulburări atroce şi într-un haos nesfârşit, în Egipt şi în Siria”.

Daniel Barenboim a deschis duminică seară Festivalul „George Enescu“, într-un program care a inclus Enescu, Beethoven şi Elgar. Astă seară Barenboim va interpreta Concertul nr. 10 pentru două piane în Mi bemol major K365, alături de pianistul Radu Lupu, pe care l-a definit ca pe „unul dintre cei mai minunaţi şi binecunoscuţi artişti români din toate timpurile”.

Receptarea lui Enescu şi a lui Elgar

În conferinţa de presă de duminică seară de la Sala Palatului, artistul a făcut şi o subtilă analiză a cauzelor pentru care Enescu nu e chiar cel mai popular compozitor de pe glob: „Problema cu Enescu e că a fost prea modern pentru conservatori şi prea conservator pentru moderni. Dar cred că lucruriule se vor schimba şi va începe să fie cântat mai mult în restul lumii. În plus, receptarea lui Enescu a suferit din cauza popularităţii Rapsodiei române, la fel ca şi Leonard Bernstein cu West Side Story“.

Daniel Barenboim a explicat pe larg, în conferinţa de presă, motivele pentru care i-a ales şi pe ceilalţi compozitori ale căror lucrări le-a inclus în program. Astfel, Simfonia lui Edward Elgar, care a fost interpretată duminică seară la Bucu