Alegerile din 9 decembrie ar putea avea ca efect creşterea numărului de senatori şi deputaţi de la 469 la peste 500.
Românii au votat, în 2009, în cadrul unui referendum, pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. Cu toate acestea, după alegerile din 9 decembrie, numărul senatorilor şi deputaţilor ar putea ajunge la 520, faţă de 469 în prezent. Estimarea apare în simulările realizate de partide care au luat drept reper rezultatele de la alegerile locale. Comentatorii independenţi avansează cifre chiar mai mari.
„Calcule estimative şi simulările efectuate de echipa mea de cadre didactice atestă faptul că este posibil ca numărul parlamentarilor în noua legislatură să ajungă la peste 550", susţine Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP). O altă simulare, aparţinând Agenţiei de Rating Politic, arată că vom avea, faţă de actualul Legislativ, în plus de 77 de mandate. Cum se poate întâmpla acest lucru? Legea în vigoare, votată în 2008, amestecă principiile uninominalului cu cele ale proporţionalităţii.
Potrivit acestui act normativ, în prima fază, intră direct în Parlament candidaţii care obţin peste 50% din voturi, în colegiile lor. În acelaşi timp, fiecare partid are dreptul la un număr de locuri direct proporţional cu voturile obţinute.
Aceste locuri sunt atribuite în faza a doua printr-un sistem complicat de redistribuire. Dacă un partid ia peste 50% în toate colegiile dintr-un judeţ, sau în mai multe colegii decât îi revin proporţional, legea prevede atribuirea unor locuri suplimentare şi unor candidaţi ai altor partide, prin redistribuire.
Lacune legislative
În 2008 a existat un singur astfel de caz, în judeţul Arad. BEJ Arad a stabilit că din cele şapte mandate de deputat, PDL are dreptul la patru, iar PSD, PNL şi UDMR la câte unul. PDL a câştigat cinci colegii cu
