Ţiganii români care nu pleacă să se stabilească în şatre în vest, migrează anual în occidentul României. Sursa: Horia Călăceanu

De ani de zile, Timişoara e luatăcu asalt de ţigani nomazi. Uniiîncearcă să se aşeze definitivîn zona aceasta, sperând într-oviaţă mai bună, chiar dacă aceasta presupunecăutatul prin gunoaie şi obţinereade bani prin vânzarea la centrele dereciclare a pet-urilor şi fierului vechi.Autorităţile explică faptul că nivelul detrai crescut în vestul ţării produce şi„gunoi” de calitate, astfel că nomazii aude unde „alege”. Pe lângă ei sunt nomazicare practică un fel de transhumanţă, vinla Timişoara pe perioada anotimpuluicald, pentru a-şi comercializa cazanelede ţuică pe care le fabrică manual.

„Cartierul chinezesc”

De aproape cinci ani, la ieşirea dincomuna Şag, pe malul Timişului seaciuesc în fiecare primăvară nişte ţiganinomazi din Strehaia. Vin cu familiile,cu maşini proprietate personală, deseoriscumpe, potrivit declaraţiilor sătenilorcare, în timp, le-au devenit nu numaiclienţi ci chiar prieteni. În comună,zonei i se spune „cartierul chinezesc”,iar ţiganii sunt aşteptaţi în fiecare an,pentru că, spun oamnii, fac cele mai decalitate cazane de ţuică din aramă.

„De când îi ştiu, nu ne-au făcutniciodată probleme. Vin prin aprilie,pleacă toamna târziu, iar peste vară stauşi fac cazane de ţuică, pe care le vând prinsatele din jur. În fiecare sezon am avutevidenţe cu ei, cum venea câte unul, necontacta bulibaşa, ne aducea actul lui deidentitate, pentru a-l înscrie în evidenţele noastre. Niciodată nu au făcut vreoinfracţiune: niciun furt, viol, bătăi,absolut nimic. Sunt cuminţi. Mai mult,am asistat la nişte scene aproape ireale.Peste zi, când plecau prin sate să îşi vândăcazanele îşi strângeau cu totul şatra şi, nude puţine ori, la întoarcere, găseautimişoreni care făceau plajă, lângă Timiş,chiar pe locu