Sângerarea poate fi dată şi de ruperea varicelor esofagiene la persoanele cu ciroză hepatică avansată. Hemoragiile digestive pot apărea şi după administrarea unor medicamente precum aspirina. În sângerările grave, poate fi nevoie de transfuzii.
Hemoragiile digestive nu sunt propriu-zis o boală, ci reprezintă o complicaţie a unor afecţiuni existente, netratate, care au dus la erodarea peretelui tubului digestiv.
„Hemoragiile digestive se împart în hemoragii superioare, în care sursa sângerării este localizată la nivelul tubului digestiv superior, ce include esofagul, stomacul şi prima parte a intestinului subţire (duoden) şi hemoragii inferioare, localizate la nivelul segmentului inferior al intestinului subţire, al colonului, rectului sau al anusului", explică medicul specialist gastroenterolog Oana Dolofan de la clinica Medlife din Bucureşti.
Manifestările hemoragiilor includ vărsături cu sânge proaspăt sau digerat parţial, care au aspectul zaţului de cafea. De asemenea, şi aspectul scaunului se modifică, în cazul hemoragiilor digestive superioare acesta capătând o culoare închisă, „ca păcura".
Hemoragiile ascunse (oculte), limitate cantitativ, sunt puse în evidenţă cu ajutorul unor teste specifice, care arată prezenţa sângelui în scaun. În unele situaţii, sângerările digestive pot evolua treptat, pe parcursul mai multor săptămâni, ducând la anemierea organismului, la paloare şi la oboseală.
Consecinţă a cirozei avansate
Boala ulceroasă este una dintre cele mai frecvente cauze ale hemoragiilor digestive superioare. De asemenea, această complicaţie mai poate apărea şi în gastrită, în esofagită (inflamaţie a esofagului), în sindromul Mallory Weiss (ruptura mucoasei situate la joncţiunea esofagului cu stomacul) şi în cancerul gastric. Sângerarea digestivă poate apărea şi din cauza ruperii varicelor esofagiene, consecinţa cirozei