Criza economică a dus la reducerea numărului locurilor de muncă, iar cei care au un job lucrează peste program pentru a şi-l păstra. Stresul cronic, scăderea forţei fizice, dar şi prăbuşirea emoţională sunt principalele simptome ale epuizării la serviciu, cunoscută şi ca sindrom burnout.

Din dorinţa de a se afirma la locul de muncă, o mare parte dintre angajaţi lucrează în plus, depunând eforturi suplimentare şi rămânând de multe ori peste program.

În timp, acest comportament la serviciu interferează cu viaţa personală şi chiar cu starea de sănătate, avertizează specialiştii. În plus, randamentul profesional scade.

Cum recunoaştem sindromul burnout

Primele simptome ale epuizării profesionale sunt senzaţia că sarcinile de serviciu devin imposibil de îndeplinit, stresul continuu şi lucrul peste program fără un rezultat concret, deoarece scade foarte mult puterea de concentrare.

După un timp, epuizarea începe să se manifeste printr-o reducere a entuziasmului în ceea ce priveşte locul de muncă.

Persoanele care suferă de epuizare profesională se deprimă în momentul în care ajung aproape de clădirea în care lucrează, sunt demoralizate şi încearcă să îşi ducă munca la bun sfârşit, fără a avea însă nicio plăcere sau satisfacţie.

În scurt timp, sindromul burnout se manifestă şi la nivel fizic, prin oboseală cronică, dureri de cap, dureri musculare, tulburări de vedere, insomnii, dificultatea de a se trezi dimineaţa.

„Sindromul burnout apare din cauza unei discordanţe între ceea ce ne dorim să facem la serviciu şi condiţiile sau evenimentele din jur. În plus, mai ales în această perioadă, în care multe posturi sunt blocate, volumul de muncă este mai mare. Şi este, de asemenea, o nepotrivire între cât de mult muncim, cât de eficient, şi felul în care suntem răsplătiţi sau apreciaţi pentru asta", explică medicul psihiatru Ale