Pentru PSD, un eventual binom executiv Traian Basescu - PD este astazi o varianta mai proasta decit ar fi fost, in primavara acestui an, combinatia intre un Traian Basescu (nesuspendat) si un PD chemat sa-si asume intreaga responsabilitate a guvernarii, dupa decesul Aliantei. Pentru prima data in ultimii 17 ani, o motiune de cenzura are, teoretic, sanse reale de a rasturna un guvern. Si tot pentru prima data pare a se deschide calea alegerilor anticipate, eventual prefatate de un scurt interval de tranzitie, astfel incit electoratul sa nu fie chemat la urne in toiul iernii.
Daca acest ansamblu de scenarii s-ar concretiza, fie si partial, am asista la (cel putin) o premiera semnificativa in evolutia democratiei romanesti. Este adevarat ca am mai avut parte de una, in primavara - suspendarea si tentativa de demitere a sefului statului. Luate impreuna, ele ne furnizeaza dovada ca lupta pentru putere a reintrat pe fagasul obisnuit, dupa abstinenta fortata din anii premergatori integrarii in Uniunea Europeana. Ceea ce, in definitiv, e bine pentru democratie - desi unii sau altii dintre participanti au fost sau ar putea fi grav raniti. Din pacate, exista trei elemente care ar putea perturba procesul de reechilibrare, in cazul unei crize politice de genul celei pe care o traverseaza astazi Romania. Primul se refera la mecanismele perverse ale Constitutiei, cel de-al doilea la "reputatia" actorilor implicati, iar ultimul la omogenitatea partidelor politice, intelese ca actori colectivi. Impreuna, ei creeaza un mediu prea putin favorabil unui armistitiu intre competitori. In ceea ce priveste efectele perverse ale legii fundamentale, exemplul cel mai sugestiv vizeaza competentele sefului statului. El are prea putina putere, acolo unde ar trebui sa aiba mai multa: odata aparuta o criza guvernamentala irezolvabila, el nu poate convoca grabnic alegeri anticipate, chiar daca