Pişcăturile de insecte, unele boli ale copilăriei, eczemele şi psoriazisul se manifestă, toate, printr-o senzaţie puternică de mâncărime. Până acum, specialiştii credeau că această senzaţie este percepută de creier ca o formă de intensitate redusă a durerii. Totuşi, un studiu recent contrazice această teorie şi elucidează misterul scărpinaturlui: de vină este o moleculă.

Corpul uman este acoperit de aproximativ 2 metri pătraţi de piele care sunt prima barieră dintre organismul uman şi mediul înconjurător. Pielea este, deci, expusă milioanelor de potenţiali factori iritanţi. Din acest motiv, senzaţia de mâncărime face parte din viaţa noastră, uneori mai mult decât este normal. Chiar dacă senzaţia de mâncărime apare la nivelul pielii, pruritul, cum este denumită aceasta ştiinţific, este declanşat în altă parte a corpului.

Mâncărimea accentuată poate fi cauzată şi de alergii, boli, emoţii sau de infecţii şi, precum gâdilatul, este un mecanism de autoapărare care atenţionează corpul că poate fi afectat.

Pentru a afla cum ia naştere senzaţia de mâncărime, cercetătorii au făcut teste pe cobai şi au descoperit că eliberarea unei molecule în cornul posterior al coloanei vertebrale declanşează acest proces biologic. O dată ajunsă în coloana vertebrală, această moleculă, denumită polipeptida natriuretică b, sau Nppb, se deplasează spre creier, creând senzaţia de mâncărime.

Cum sistemul nervos al şoarecilor este foarte asemănător, ca structură, cu cel al oamenilor, cercetătorii cred că un biocircuit al mâncărimii poate fi descoperit şi în cazul oamenilor. Dacă acestă teorie se confirmă, milioanele de persoane care suferă de afecţiuni cronice însoţite de mâncărime, cum sunt psoriazisul, eczeleme etc. vor putea beneficia, în curând, de medicamente care să contracareze efectul moleculei Nppb.

În studiul lor, oamenii de ştiinţă au separat cobaii care n