Deşi are una dintre cele mai mici rate de absorbţie a fondurilor europene dintre ţările membre, România este campioană în ceea ce priveşte corupţia din achiziţiile publice cu fonduri comunitare, arată un studiu OLAF făcut pe opt state membre.

Cu un procentaj cuprins între 28% şi 35% al probabilităţii nivelului de corupţie, România s-a situat pe locul trei dintre cele opt state analizate în studiu. Primele două locuri sunt ocupate, în ordine, de Spania (34-41%) şi Lituania (31-37%). La polul opus se situează Olanda (mai puţin de 1%) şi Franţa (2-3%).

Studiul “Identificarea şi reducerea corupţiei în achiziţiile publice în Uniunea Europeană”, a fost comandat de Comisia Europeană, reprezentată de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi realizat de PwC EU Services şi Ecorys, cu sprijinul Universităţii din Utrecht, în perioda martie 2012 - iunie 2013.

Studiul, care a testat baza de date de achiziţii, s-a făcut pe opt state membre UE: Franţa, Ungaria, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, România şi Spania. Analiza a vizat cinci domenii: construcţii rutiere şi feroviare, apă & deşeuri, construcţii urbane/de utilităţi, formare profesională, cercetare şi dezvoltare/tehnologie şi medical.

Achiziţii publice în UE de 2406 miliarde de euro

Importanţa economică a achiziţiilor publice în Europa este considerabilă, se arată în analiza OLAF. În 2010, 2406 miliarde de euro (aproximativ 20%) din PIB-ul UE au fost cheltuite de guverne, sectorul public şi furnizorii de servicii de utilităţi pentru lucrări publice, bunuri şi servicii. Însă nu toate domeniile în care se fac cheltuieli publice sunt acoperite de norme/reguli privind achiziţiile publice.

Studiul a avut în vedere costurile materiale directe ale corupţie - consecinţele financiare imediate pentru bugetele naţionale (inclusiv bugetele regionale şi locale) şi pentru bugetul UE, atunci c