Instituţiile publice şi firmele nu cumpără produse ecologice din cauza preţului şi a restricţiilor impuse de lege. Achiziţiile publice reprezintă doar 25% din piaţa produselor verzi, relevă o cercetare făcută de organizaţia neguvernamentală Terra Mileniul III.

România nu şi-a atins anul acesta ţinta de achiziţie de 50% de produse verzi din totalul cumpărăturilor publice, stabilită în anul 2008 de Comisia Europeană pentru toate statele membre. Mai mult, autorităţile române nici măcar nu ştiu la ce nivel se află pe acest palier. Unul din motivele pentru care proporţia de 50% n-a fost respectat este că ţinta a fost una voluntară, şi nu una obligatorie. Acestea au fost câteva concluzii ale dezbaterii „Verde la achiziţii!", organizată de ONG-urile Terra Mileniul III şi EEA grants.

Nici Europa nu vrea o obligaţie în plus

Unul dintre motivele pentru care cumpărăturile verzi înaintează greu chiar şi la nivel european ar fi lobby-ul puternic al marilor producători. „Nici măcar ţările din UE ­care obişnuiesc să facă astfel de achiziţii şi care ajung la ţinta de 50% nu au pledat pentru obligativitatea lor, probabil pentru că nu se vrea închiderea unor pieţe", a spus expertul Ministerului Mediului, Iulia Degeratu. Iar Lavinia Andrei, preşedintele Terra Mileniul III, a adăugat: „UE nu a impus o ţintă pentru că lobby-ul producătorilor auto ­este mai mare decât cel al ecologiştilor. Uitaţi-vă cât de greu se atinge ţinta de emisie maximă de CO2 la autoturisme, de 120 de grame pe kilometru".

Topul produselor ecologice care se vând în România

Potrivit unei cercetări privind nivelul de achiziţie ecologică în România, făcută în lunile martie şi aprilie 2010, cei mai mari clienţi sunt companiile private (58,5%), urmate de autorităţile publice (24,7%) şi de persoanele fizice (13,2%). Cumpărătorii spun că legislaţia îi obligă să aleagă „preţul cel mai mi