Înainte de a acţiona direct în stradă, diversioniştii au sondat localităţile în care pot declanşa Revoluţia. Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi judeţele Harghita şi Covasna au fost principalele ţinte pentru declanşarea mişcărilor împotriva lui Ceauşescu. După cele două evenimente capitale de la începutul lunii decembrie 1989 (întâlnirea prietenească Bush – Gorbaciov de la Malta şi întrevederea furtunoasă Gorbaciov – Ceauşescu de la Moscova), căderea lui Nicolae Ceauşescu era o chestiune de zile.
Citiţi şi:
VIDEO „Agenturili“ strâng laţul: conspiraţii şi atacuri de imagineVIDEO „Scrisoarea celor şase“: poştaşul vine de la Moscova Vaclav Havel: „Ceauşescu nu trebuia executat“VIDEO Comploturile din ceafa lui Ceauşescu
Scenariul politic folosit de sovietici în Bulgaria - „lovitura de palat” - era imposibil de aplicat la Bucureşti. Politicienii din jurul lui Nicolae Ceauşescu au arătat - atât la îndemnul „Scrisorii celor şase“, cât şi la Congresul al XIV-lea - că nu sunt în stare să reformeze partidul. Practic, să-l schimbe pe Ceauşescu din interior şi să pornească reformele cerute de Moscova încă de la venirea lui Gorbaciov la Putere.
Pentru că varianta de schimbare politică picase, iar Securitatea, Armata şi Miliţia nu se implicau direct în înlăturarea dictatorului, singura soluţie a rămas declanşarea Revoluţiei.
Get the Flash Player to see this player. url=/editor_files/Flash/ANUL 2009/1-0.flv width=300 height=200 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false
Moda lunii decembrie: maşina Lada
Evidenţele serviciilor vamale şi de paşapoarte din 1989 arată că, începând cu 9 decembrie, numărul turiştilor sovietici a crescut simţitor, la intrarea în România. Trecuseră numai cinci zile de la
