Veniturile colectate de pe urma birului pregătit pentru intelectuali nu sunt cunoscute nici măcar de iniţiatorii acestuia. O lege prin care statul să încaseze venituri şi din drepturile de autor n-ar aduce niciun plus la buget, dar ar ucide o întreagă industrie a creaţiei intelectuale.
Modul în care guvernanţii iniţiază acte normative în această perioadă, sub pretextul creşterii veniturilor la bugetul de stat, poate reprezenta un studiu de caz despre cum nu trebuie făcută o lege.
Mai citiţi şi:
Revenirea economiei în 2010, condiţionată de programul de guvernare
Cifrele pe şomaj, întoarse din condei
Mihai Şeitan, noul ministru al Muncii şi autorul propunerii de a colecta CAS-ul şi din contractele de drepturi intelectuale, n-a venit decât cu ideea.
Care este impactul social al acestei măsuri? Nu ştie. Câţi bani va aduce această lege în plus la bugetul de stat? Habar n-are. Câţi angajaţi au doar o parte din venituri pe contract de drepturi de autor, restul fiind pe contracte de muncă? N-are idee.
„Nu cunoaştem impactul pe care l-ar avea o astfel de lege. Este o simplă notă", afirmă cu seninătate Şeitan. De fapt, o astfel de „notă" ar putea închide zeci de publicaţii, ar diminua semnificativ veniturile a sute de actori, regizori, cântăreţi sau scriitori. Poate ar merita acest sacrificiu, dacă această măsură ar aduce la buget câteva sute de milioane de euro, bani care ar scoate ţara din criză.
Însă, în România doar 80.000 de persoane sunt plătite pe contracte de drepturi de autor, potrivit lui Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa. Din aceşti 80.000, o parte semnificativă este plătită şi pe contracte de muncă, iar - potrivit declaraţiilor făcute ieri de Şeitan - aceştia nu ar intra sub incidenţa noii propuneri legislative, care se referă exclusiv la cei care îşi iau leafa din drepturile de autor. @N_P