Lungmetrajul „Nunta mută“, regizat de Horaţiu Mălăele, este distribuit astăzi împreună cu ziarul „Adevărul“. DVD-ul cu filmul şi albumul special de prezentare costă doar 14,99 lei. .

Cu ocazia premierei care a avut loc la Paris, în 2009, regizorul Horaţiu Mălăele i-a acordat un interviu jurnalistului francez Aurelien Ferenczi. Interviul este publicat în premieră în presa din România.

Domnule Mălăele, aţi pornit ca actor. De ce aţi trecut la regie?

Horaţiu Mălăele: Eu cred că actorii, scenografii, scriitorii, pictorii, poeţii, coregrafii şi regizorii „locuiesc" în acelaşi cartier. ,,Suntem puţini, dar venim de la Atena!", spunea Pier Paolo Pasolini cu mulţi ani în urmă. Trecerea dintr-un bloc în altul dintr-un apartament în altul, ţine de acumulări, timp şi şansă.

Cum s-a născut ideea primului dumneavoastră film, „Nunta mută"? Este vorba despre o istorie adevărată?

Este vorba despre o istorie adevărată, petrecută în spaţiul blocului est-european, când umanitatea se afla într-o curioasă şi inexplicabilă somnolenţă.

Putem să luăm asta ca pe o metaforă a României reduse la tăcere?

Nu! Pentru că România n-a fost niciodată redusă la tăcere. României i s-a luat dreptul legitim de a vorbi cu voce tare. A făcut-o însă şoptind de două ori mai mult. Cu mult chin, dar şi cu mult umor. Paradoxal, cu cât ţara a fost mai chinuită cu atât a fost mai mare starea umorist-masochistă a acestei naţii.

De ce aţi situat povestea esenţială din filmul dumneavoastră tocmai la moartea lui Stalin? Ne puteam imagina, din contră, un dezgheţ, o ameliorare a situaţiei ţării începând cu acel moment.

Dimpotrivă; „regele a murit, trăiască regele!". Călăul a fost înlocuit cu un altul. Frica naţiunii a îmbrăcat haine noi. Speranţa oamenilor a fost înlocuită cu o alta.

Ce stil aţi dorit să daţi filmlui? Anumite scene cu adevărat burleşti am