„Brâncuşi“ sau „profesor Tulp“ al substanţei vitroase, Mihai Ţopescu încearcă o sinteză între artele grafice şi cele ale focului. Timp de o săptămână mai este deschisă, în Spaţiile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, o expoziţie cu lucrări în sti-clă ale apreciatului artist plastic Mihai Ţopescu, originar din Târgu-Jiu.

Ineditul demersului merită toată atenţia, fiind o rară ocazie de a lua contact cu lucrări într-un material destul de puţin folosit în arta plastică, artele focului fiind rareori luate în serios pentru un discurs plastic major. Mihai Ţopescu este unul dintre cele mai renumite nume în domeniu, nu numai datorită apropierii locului său de naştere de cel al „titanului din Hobiţa" fiind supranumit deseori „un Brâncuşi al sticlei". „În Bucureşti, Mihai Ţopescu nu a beneficiat de nicio expoziţie. În străinătate însă este foarte prezent şi foarte apreciat, în Japonia fiind, de exemplu, unul dintre puţinii români acceptaţi. Lucrând de peste 35 de ani cu sticla, şi publicul bucureştean trebuia să îl cunoască pe maestru", explica, la vernisaj, Adina Renţea, directorul Muzeului Naţional Cotroceni, decizia de a găzdui în spaţiile vechi de peste 330 de ani prima expoziţie bucureşteană a artistului.

Cele 60 de lucrări expuse acum la Muzeul Naţional Cotroceni au fost realizate în perioada ultimilor ani şi arată nivelul la care acest, practic, experimentator al sticlei a ajuns în prezent. Cu o minuţie specifică maeştrilor chinezi, Mihai Ţopescu îşi gravează desenele pe globurile de sticlă suflată încinse la 600-800°C, rezultând uluitoare obiecte artistice, a căror frumuseţe eterată poate fi admirată acum de vizitatorii Muzeului Cotroceni.

Energie expresionistă

Subiectele lucrărilor (desen/sticlă) concordă cu conceptul „anatomiei sticlei", sub care artistul îşi pune opera recentă, aşadar fac trimitere la capodoperele marilor maeştri din Ve