Trasarea în interes de partid a colegiilor uninominale în Bucureşti, blatul PSD-PNL şi înţelegerile dintre contracandidaţi fac de pe acum cărţile intrării în parlament. Sursa: Sorin Antonescu
Dacă votul pe liste a ridicat la rang de politică de partid aranjamentele interne, uninominalul, aşa cum a fost votat în parlament, favorizează blaturile între partide şi între contracandidaţi. O simulare EVZ a împărţirii fotoliilor de parlamentar în Bucureşti, pe baza votului la locale, arată că trasarea graniţelor de colegii, ţinând cont de algoritmul redistribuirii mandatelor, face ca numele viitorilor parlamentari să poată fi anticipat.
La Camera Deputaţilor, PDL ar câştiga 12 mandate (din care 5 atribuite direct), PSD - 11, PNL - 4, iar unul, cel din colegiul D17, ar rămâne pentru redistribuirea naţională. Proporţia se păstrează în linii mari la Senat: PDL - 5 mandate (2 atribuite direct), PSD - 4, PNL - 1, iar două (din colegiile S7 şi S10) rămân pentru faza ulterioară.
Jocurile redistribuirii
Hazardul alegerilor a fost mult redus prin delimitarea colegiilor. Graniţele au fost trasate grupând mai multe secţii de votare de la locale, în care scorul este cunoscut. Plecând de la aceste calcule, a fost aplicat algoritmul redistribuirii mandatelor, care nu se iau din start, cu 50%+1 din voturi. Cu rezultatul redistribuirii în mână, candidaţii-vedetă se plasează în colegii care fie le oferă un bun scor de start, fie nu vor ajunge să fie luate de adversari (ex: Călin Popescu- Tăriceanu - colegiul D2, Bogdan Olteanu - colegiul D1).
Finalul aşteptat este întărit de pactul de neagresiune al PNL cu PSD şi de rezervele candidaţilor cu notorietate să intre în competiţie cu adversari pe măsură, din partidele concurente. Până acum nici Călin Popescu-Tăriceanu (PNL) sau Bogdan Olteanu (PNL), nici Vasile Blaga (PDL) sau Silvi