Valoarea sumelor restante la creditele în valută contractate de populaţie şi firme a scăzut cu 7,4% în decembrie 2009 faţă de luna precedentă, de la 887,2 milioane de euro (3,8 miliarde de lei) la 821,7 milioane de euro (3,47 miliarde de lei), potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.

Reducerea restanţelor la împrumuturile în valută poate fi pusă pe seama aprecierii leului în raport cu euro în ultima lună a lui 2009 ce a stimulat debitorii să-şi achite restanţele, dar şi a obiceiului de "a nu trece cu datorii în noul an" şi a faptului că o parte din datornici au beneficiat de venituri mai mari în decembrie prin obţinerea primelor de Crăciun. Totodată, tendinţa poate fi pusă pe seama curăţării bilanţurilor de către bănci. Statistica BNR nu include creditele cu restanţe scoase în afara bilanţului.

Pentru creditele în monedă naţională, sumele cu întârzieri la plată mai mari de 30 de zile au urcat în ultima lună a anului trecut cu 3%, până la 4,34 miliarde de lei.

Astfel, pentru prima dată după mai multe luni consecutive, ponderea restanţelor în totalul creditelor contractate a înregistrat o scădere, până la 3,89% de la 3,96% în luna precedentă. În 2009, ponderea restanţelor în total credite a crescut de la 1,44% la 3,89%.

Cei mai mari restanţieri, în funcţie de ponderea sumelor cu întârzieri în total credite, sunt locuitorii şi firmele din regiunea Sud (4,93%), urmaţi de Nord-Est (4,55%) şi Vest (4,43%). La polul opus, sunt regiunile Bucureşti-Ilfov (3,36%), Sud-Est (3,56%) şi Sud-Vest (3,86%). Totuşi, bucureştenii şi firmele din Capitală, care deţin cea mai mică pondere a restanţelor, înregistrează, în valoare absolută, cele mai mari sume întârziate, de 2,48 miliarde de lei, o treime din totalul restanţelor.

Valoarea restanţelor a crescut anul trecut cu 173%, înregistrând un ritm record al ultimilor ani. Cel mai rapid rtm