Deocamdată stăm bine! Ce-mi place când ne împăunăm cu talentul şi reuşita conaţionalilor! Suntem pe locul doi, după „Gloria” cilianului care a fost ultra cumpărat deja!

Fireşte că mult public se va recunoaşte în soarta femeii la 60 de ani care vrea să ia viaţa de la capăt, chiar dacă deznodământul nu este unul care să-i meargă la suflet cinefilului de weekend, care visează la un happy-end, cu orice preţ, chiar dacă n-ar mărturisi-o, Doamne fereşte!

Între timp au mai apărut tot felul de ciudăţenii în competiţie: „Pardé” al iranianului, care iar n-a fost lăsat să călătorească liber: Jafar Panahi, care şi joacă într-un scenariu straniu şi adesea înfricoşător, când vezi la televizor, că mai nou, câinii sunt socotiţi fiinţe necurate şi ucişi cu sălbăticie, pe capete.

„Camille Claudel, 1915” cu Juliette Binoche, la mănăstire, printre bolnavi psihici, deşi mai exista subiectul tratat acum 25 de ani, remarcabil, mai amplu, cu Isabelle Adjani, iar cel de faţă, pare să se fi inspirat din documentarul atât de circulat şi aclamat, pe la festivaluri, al Adinei Pintile „Nu te supăra, dar...”.

Apoi din Bosnia a venit Danis Tanovic cu „Un episod din viaţa unui strân,gător de fiare vechi”, care e un semi-documentar despre drama unei femei din comunitatea romă, care pentru că n-are asigurare medicală, doctorii nu o pot îngriji şi e în pericol de moarte.

„Prince avalanche” e un road movie remake după un islandez, despre nişte muncitori care trag dungi pe o şosea nesfârşită şi au nişte discuţii interminabile despre te miri ce, cooptându-l în distribuţie, pentru ceva fane, pe Emile Hirsch din „În sălbăticie”! O replică la care merită meditat, chiar dacă strecurată într-un curs intensiv de germană (?!): iubirea este acea fantomă despre care vorbeşte toată lumea , dar nimeni n-a văzut-o!

În afara competiţiei a venit un film splendid al danezului Bille Au