Parlamentarii vor să schimbe regulile de ridicare a imunităţii, încercând să le ofere o protecţie suplimentară colegilor care au probleme cu legea.
Senatorii şi deputaţii vor să aibă acces la probele din dosarele colegilor şi să ia deciziile privind ridicarea sau nu a imunităţii pe baza acestora. Prevederile au fost introduse în statutul deputaţilor şi senatorilor discutat în aceste zile de liderii grupurilor parlamentare.
Potrivit proiectului de statut, solicitarea de arestare, reţinere sau percheziţie a unui parlamentar trebuie însoţită de temeiul legal, motivele concrete, dar şi de probele pe care se bazează.
Documentele trebuie trimise de ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care face parte respectivul parlamentar.
Aceleaşi documente sunt solicitate şi în cazul aprobării începerii urmăririi penale a miniştrilor care au şi calitatea de parlamentari.
Documentele ajung, ulterior, la Comisia Juridică a Camerei respective. Parlamentarii vor să schimbe şi mecanismul de luare a deciziilor în această comisie. Astfel, raportul comisiei va face referiri punctuale la temeiul legal, motivele concrete, precum şi la probele înaintate.
Raportul Comisiei Juridice va fi trimis plenului, care va avea decizia finală.
Practic, pe baza probatoriului, senatorii şi deputaţii vor emite o decizie echivalentă cu o sentinţă judecătorească în care spun dacă sunt sau nu de acord cu reţinerea, arestarea, percheziţia sau urmărirea penală.
Criticile specialiştilor
Specialiştii în drept au subliniat lacunele din viitorul statut al senatorilor şi deputaţilor, care poate juca rolul de paravan în faţa legii. Cristina Guseth, directorul Freedom House România, o instituţie recunoscută pentru rapoartele privind „stadiul democraţiei“, crede că articolul din noul statut, care stipulează că probele relevante din dosar trebuie puse de către P
