Teoretic, preşedintele Statelor Unite a dat dovadă de prudenţă, atunci când şi-a surprins colaboratorii, aliaţii şi denigratorii, cu decizia de a cere sprijinul Congresului, pentru a recurge la lovituri aeriene, ca represalii la presupusa utilizare a unor arme chimice de regimul de la Damasc. Practic, explicaţiile răzgândirii sale sunt mai complexe.
Din punctul de vedere al Pentagonului, care avea pregătite iniţial cinci, apoi şase nave de război, în apele internaţionale, în apropierea ţărmului sirian, este o decizie politică care pare doar a amâna cele trei zile planificate de bombardament, cu rachete de tipul Tomahawk.
Mai puţin de 200 fiind folosite în Operaţiunea Protectorul Unificat, din Libia. Până la 300 fiind estimate a fi necesare în Siria. Deşi, funcţie de efectul primelor lovituri, numărul rachetelor ce vor fi utilizate probabil că va fi cu puţin peste o sută de lovituri.
Obama a reamintit, în discursul său de sâmbătă, care pare a semnala trecerea pe panta descrescătoare a ultimului său mandat prezidenţial, faptul că are autoritatea să decidă trecerea la acţiuni militare, fără autorizarea specifică a Congresului SUA. Dar nu a procedat aşa.
Tot el a declarat că Statele Unite vor fi mai puternice, dacă vor da dovadă de fermitate. Şi televiziunea de stat din Siria îi prelua alocuţiunea! Dar a probat cu totul altceva.
Preşedintele Barack Obama, la întâlnirea cu consilierii săi pentru securitate naţională, cu care a discutat strategia pentru Siria, sâmbătă, 31 august. Foto: Pete Souza
_________________________________________________
Cum abia la finele primei decade din septembrie revin, la lucru, membrii Congresului, este posibil ca dezbaterea solicitată de Casa Albă să dureze, sub diferite pretexte, în următoarele săptămâni.
Timp suficient pentru ca Barack Obama să participe, relaxat, la reuniunea G-20, d