Înjunghiată în 1993, în momentul în care era numărul 1 WTA, Monica Seleş şi-a găsit alinarea în mîncare
O lamă de cuţit i-a schimbat viaţa Monicăi Seles în 1993. Un fan al lui Steffi Graf a înjunghiat-o în spate la un turneu de la Hamburg. Un centimetru dacă se abătea Monica ar fi rămăs paralizată. E o poveste veche, una dintre dramele sportului. Pensula timpului tinde să şteargă anumite evenimente din memoria colectivă. Ce a urmat pentru Monica după acele secunde nefericite? Zece ani de dezamăgire şi disperare. "Zece ani în care am încercat să-mi recapăt viaţa înapoi", spune ea într-un interviu acordat ziarului The Guerdian. Monica avea în acel moment 20 de ani şi opt titluri de Mare Şlem. "În timp ce căutam cheile necesare pentru a mă întoarce în timp, la ce înseamna viaţa mea de dinainte, am găsit alinare în mîncare", spune Monica. La 35 de ani, locuieşte în Tampa Bay împreună cu cei patru cîini şi spune că marea sa victorie a fost atunci cînd a reuşit să-şi învingă toţi demonii, în momentul în care a acceptat că are o problemă cu mîncarea. A scris şi o carte despre momentele grele, "Gettinga Grip", pe care o caracterizează ca un manual de ajutor şi o biografie sportivă.
Americanca, de origine iugoslavă, recunoaşte că în unele momente a fost aproape de a înnebuni.
Gunther Parche, în vîrstă de 38 de ani, a înjunghiat-o pe Şeles pentru că aceasta i-a furat poziţia de număr unu mondial favoritei lui, nemţoaica Steffi Graf. Atacatorul a fost judecat pentru rănire, şi nu pentru tentativă de crimă. Nu a fost închis fiindcă a fost declarat nebun.
"Să vorbesc despre ce s-a întîmplat atunci e ca şi cum m-aş duce în cel mai întunecat colţ al vieţii mele". Din momentul acela negru, Seles a primit lovituri după lovituri. Cînd era pe patul de spital a aflat că tatăl său a fost diagnosticat cu cancer de stomac în fază terminală.