Fratii Musulmani - forta politica cea mai bine organizata, dupa ce mult timp s-a aflat in ilegalitate - par sa se indrepte spre o victorie in primele alegeri organizate in Egipt dupa caderea lui Mubarak, relateaza AFP.
Dupa alungarea presedintelui Hosni Mubarak in 11 februarie, confreria islamista a format un partid politic legal pentru a putea participa la alegeri. Acest Partid al Libertatii si Justitiei a sustinut ca are o orientare "teocratica".
Fratii Musulmani reprezinta cea mai veche miscare islamista sunita. Doctrina lor s-a organizat in jurul dogmei "tawhid" (unicitatea lui Dumnezeu), fuziunea religiei si a politicii.
Creata in 1928 de Hassan al-Banna, Fratia a fost interzisa in 1954 dar a fost relativ tolerata sub Mubarak, chiar daca facea obiectul a numeroase campanii de arestari.
In anii 1940, ea a comis atentate sangeroase, printre care uciderea premierului Fahmi al-Noqrachi in 1948. Membrii sai au devenit atunci obiectul unei represiuni brutale.
Presedintele Gamal Abdel Nasser le-a dat lovituri dure intre 1954 si 1970, dupa o tentativa de asasinat impotriva sa si imputata miscarii. Mii de membri sunt arestati.
Din 1956, beneficiaza de un ajutor financiar si militar de la CIA, gata sa faca orice pentru a slabi puterea sustinuta de URSS.
In 1971, Anouar el-Sadat, care ii succede lui Nasser, elibereaza toti membrii Fratiei Musulmane si proclama amnistia generala.
Dar acestia nu privesc cu ochi buni acordurile de pace cu Israelul. In 1981, Sadat va fi asasinat de fosti membri ai confreriei care trecusera la extremism.
Sub Mubarak, Fratia si-a prezentat candidati la alegeri sub eticheta de independenti. Dupa un succes legislativ in 2005 (20% din fotoliile parlamentului), miscarea iese sifonata dupa primul tur al alegerilor din 2010 si decide sa boicoteze turul a
