Aseara (daca nu ma insel), la Guerrilla, Bogdan Serban discuta cu un nene despre potentialul unei idei. O idee de a pune la dispozitie bucurestenilor un mijloc de transport in comun alternativ, rapid si cu costuri relativ reduse: trenul urban. Pentru mine, ideea este cit se poate de binevenita si ar merita pusa in practica, scrie Alex Mihaileanu pe blogul Subiectiv.
Este vorba despre cinci linii plus o linie de centura a Bucurestiului (detalii aici) care ar necesita investitii, in marea lor majoritate, doar in trenuri si in statii. De ce? Pentru ca infrastructura feroviara este existenta in proportie de 90%. Avind infrastructura, toate celelalte lucruri ar trebui sa fie extrem de simple, iar proiectul TER (tren expres regional) ar trebui sa fie gata in maximum doi ani de zile. Ma rog, dupa umila mea estimare, desi cunoscind modul tipic românesc in care toata lumea vrea sa ia bani fara sa munceasca (ori furind, dupa preferinte), probabil ar dura vreo zece.
Frumusetea acestui proiect sta in primul rind in infrastructura deja existenta si nefolosita de nimeni, in care trebuie investit relativ putin si care nu necesita cumparare de terenuri sau acordare de despagubiri. Ar fi, printre altele, si o alternativa la ideea absurda a autostrazilor “suspendate”, “zburatoare” etc. si, de departe, mult mai realizabila. Proiectul este pus la punct de doi arhitecti, probabil ca ar mai trebui doar aprobat si alocati banii pentru investitii.
Argument pro
Vara trecuta, in concediu, am stat timp de doua saptamini in Barcelona. Ignor aspectul referitor la modul in care se circula in subteran (unde, printre altele, ti se afiseaza timpul ramas pina la urmatorul tren, boala de care Bucurestiul sufera crunt, dar si altele din aceeasi categorie) si ma opresc la ce ne doare. Pe linga statiile de metrou ale TMB (Transports Metropolitans de Barcelona), un soi de