Un raport al Ministerului Justiţiei a relevat că magistraţi care deţin proprietăţi au beneficiat şi de locuinţe de serviciu Magistraţii români adoptă "modelul" parlamentarilor care,
Un raport al Ministerului Justiţiei a relevat că magistraţi care deţin proprietăţi au beneficiat şi de locuinţe de serviciu
Magistraţii români adoptă "modelul" parlamentarilor care, deşi au imobile proprietate personală în Capitală, beneficiază şi de locuinţe de serviciu! Numai că locuinţele de serviciu ale Ministerului Justiţiei sunt ocupate în mare parte de consilieri juridici din minister asimilaţi gradului de magistrat, cadre medicale, angajaţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, subofiţeri, asistente medicale sau muncitori necalificaţi şi mai puţin de către magistraţi.
Din totalul de 88 de locuinţe de serviciu ale Ministerului Justiţiei, doar 38 sunt ocupate de judecători şi în trei cazuri de procurorii care lucrează în Bucureşti. Judecătoarea Daniela Panioglu a condus o Comisie de verificare a beneficiarilor locuinţelor de serviciu aflate în patrimoniul Ministerului Justiţiei.
Controlul, început în urmă cu doi ani, a relevat în final că cinci magistraţi au şi locuinţă de serviciu, dar şi o proprietate în Bucureşti: Iuliana-Rodica Corcoveanu, judecător la Judecătoria Sectorului 5, avea o proprietate din anul 1994, Elena Florescu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, deţinea o garsonieră din anul 1995, împreună cu soţul, de profesie avocat. De asemenea, Romaniţa-Ecaterina Vrânceanu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, avea drept de proprietate asupra unui apartament, Dragoş-Antoniu Bărcănescu, judecător la Curtea Supremă, era coproprietar, din anul 1994, al unui apartament, iar procurorul Doru-Gabriel Zamfirescu, de la Parchetul General, era, la rândul său, coproprietar, din anul 1999, al unui apartament.
Nu pot fi acuzaţi de fals în d
