Dacă doriţi să fiţi trataţi ca Decebal sau Ştefan cel Mare, să aflaţi totul despre modelarea lemnului sau a pietrei ori să degustaţi vinuri alese, puteţi merge la curtea lui Dumitru Constandachi, din Capitală.
Îi găseşti gospodăria pe stradela Fierarilor, ghidându-te după un turn imens, nefinisat, înconjurat de schele, care ascunde ani întregi de creaţie. Odată ce-i deschizi poarta ai impresia că ai ajuns într-o altă lume. „Tot complexul este din calcar, cu vitralii şi elemente tradiţionale. Este o arhitectură neoclasică, inspirată din creaţia marelui arhitect Alexandru Bernardazzi. În Chişinău mai există două imobile de acest tip semnate de Bernardazzi: turnul de apă şi Biserica «Sfântul Pantelimon»“, ne explică maestrul.
De cum intri în clădire dai de câteva scări, ce duc spre galeria domnitorilor. Aici vă veţi convinge că tradiţia poate fi cioplită în lemn şi în piatră. Nu sunteţi primii care i-au păşit pragul. „La mine au fost turişti din Japonia, China; ambasadori, prim-miniştri. Ocazii au fost diferite, de la semninarii, degustaţii de vin, până la sărbători tradiţionale“, se mândreşte meşterul.
În această sală sunt imortalizaţi nouă regi şi domnitori: Burebista, Traian, Decebal, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, Vasile Lupu şi Alexandru Ioan Cuza. Portretele lor sunt făcute din mozaic bizantin. „Fiecare domnitor are un scaun cioplit din lemn de cireş şi câte o cupă făcută din lemn de nuc. Pe vremuri poate unii domnitori au avut tronuri din piatră sau de marmură, dar aici toţi sunt egali“, ne explică Dumitru Constandachi. Pe speteaza fiecărui tron este reprodusă stema ţării noastre din acea perioadă, iar în spate găsiţi câte un citat al unui cronicar.
În mijloc tronează un taran
Decorul domnesc continuă cu câteva cupe, un cămin în care arde focul, două suporturi pentru lumânări, o masă din frasin, dar şi a
