Specialiştii care au restaurat zona veche a Sibiului au verificat lucrările făcute de bucureşteni în Centrul istoric. Scump, prost şi fără bun simţ, acestea sunt concluziile ardelenilor care au uimit Europa cu frumuseţea redată clădirilor de patromoniu din centrul Sibiului.
O echipă de arhitecţi şi constructori care au lucrat la refacerea Sibiului au luat la picior ieri străzile desfundate din Centrul Istoric al Capitalei, acceptând astfel invitaţia primarului general, Sorin Oprescu. Scopul: un contract de consultanţă pentru refacerea zonei vechi a Bucureştiului.
Mai mult, Oprescu a admis varianta rezilierii contractului cu firma Sedessa şi continuarea lucrărilor cu experţii din Sibiu. “Există un mare pericol de prăbuşire în zonă”, a constat arhitectul Vladimir Grigorov, cercetând din priviri clădirile părăginite de pe Strada Gabroveni.
Verdict: lucrări de mântuială
Pe strada Lipscani, teoretic reparată, specialiştii de la Sibiu au strâmbat din nas. „Asta e reparată? S-au folosit plăci de granit de opt centimetri, care sunt de cinci ori mai scumpe decât cele de trei centimetri, grosimea minimă acceptată. O fi bucureşteanul mai greu decât sibianul?”, s-a întrebat Claudiu Roşu, inginer la o firmă austriacă, specializată în restaurare şi reconstrucţie. El a precizat că, pe lângă cadrul legislativ, una dintre problemele grave ale Bucureştiului este lipsa bunului simţ şi a culturii comunitare.
„Trebuie stabilit în primul rând cadrul legal şi este nevoie de coordonarea tuturor actorilor, adică administratorii reţelelor de apă şi gaz, proprietarii clădirilor şi chiriaşii. O simplă faţadă şi o simplă ţeavă pot opri lucrările. Este vorba despre bun simţ şi bunăvoinţă”, a declarat Grigorov.
Bani publici pentru proprietari
Proprietarii clădirilor din Centrul istoric şi-ar putea
