La 18 ani de la Revolutie, sistemul de protectie a copiilor abandonati mai are inca multe lucruri de rezolvat, dupa cum recunosc chiar institutiile statului si organizatiile neguvernamentale ce activeaza in domeniu. Numarul familiilor care doresc sa adopte un copil a ajuns in Romania aproape dublu decat al minorilor ce pot fi adoptati. Situatia – paradoxala pentru tara noastra, unde mai exista in centre de plasament aproximativ 25.000 de minori – se datoreaza noilor reglementari.
Astfel, autoritatile trebuie sa incerce mai intai reintegrarea copilului in familia naturala, care l-a parasit, si daca nici rudele sale nu-l vor, doar atunci acesta poate fi dat spre infiere.
Statul are obligatia sa-i gaseasca o familie copilului, si nu un copil familiei. Asta inseamna ca un roman nu poate alege singur, ca la piata, un bebelus, ci autoritatile ii recomanda unul care i se potriveste din punct de vedere psihologic. O procedura care cere timp, pana cand cele doua parti ajung la o intelegere.
Asa se face ca, teoretic, procesul dureaza un an, dar practic poate fi mult mai lung iar in acest timp copiii raman in grija statului. "Romania libera" publica o serie de articole despre actualul sistem de protectie a copilului. In acest numar vom relata despre greutatile pe care trebuie sa le intampine o familie care vrea sa adopte un copil.
"Acum ne intrebam: sa mai prelungim atestatul de familie adoptatoare, care expira dupa un an, sau sa nu mai continuam acest cosmar – ca altfel nu pot sa-i zic – si sa ne vedem de vietile noastre si de copiii pe care o sa-i avem impreuna?
Dar cine plateste pentru visele sfaramate, pentru gramul acela de speranta care s-a aprins intr-un suflet, speranta ca am fi putut salva un suflet de la deznadejde si disperare?" Povestea Andreei Constantin (nu vom folosi numele ei adevarat, ci un pseudonim) a
