Dacă guvernarea e liberală doar cu numele, investiţiile ajung doar acolo unde le "indrumă" statul
Dacă guvernarea e liberală doar cu numele, investiţiile ajung doar acolo unde le "indrumă" statul
Valoarea imobilelor e de şapte ori mai mare decăt venitul net anual al romănilor, faţă de un raport de 4 la 1 in 2002, observa BNR in ultima analiză privind stabilitatea financiară. Asta sugerează că piaţa imobiliară a devenit mai riscantă şi romănii ar trebui să fie mai atenţi la ce cumpără. Dar intrebarea este de ce investesc romănii in imobile şi nu in industria alimentară? De ce in case şi terenuri şi nu in industria auto, a cimentului, a tutunului, in siderurgie, energie sau in activele marilor magazine? Răspunsul este simplu: romănii investesc in piaţa imobiliară fiindcă este piaţă, oricine poate intra. In industria alimentară ori in cea a cimentului, statul restricţionează accesul celor nou-intraţi prin norme sanitare sau de mediu. In industria tutunului, lansarea unei mărci ieftine de ţigări se loveşte de acciza minimă. In industria auto şi in siderurgie, principalele companii au beneficiat de scutiri la plata impozitului pe profit, ceea ce după aderare nu mai e permis. Producătorii din energie, in loc să fie listaţi la bursă, sunt incă in proprietatea statului şi trăiesc intr-o bună inţelegere cu intermediarii agreaţi. Iar marile magazine care dezvoltă un comerţ civilizat au primit cadou de la primării terenuri in buricul tărgului. Se poate bate cineva cu investitorii strategici?
Să nu priviţi insă accesul pe piaţa imobiliară ca pe o secvenţă din alt film. Anterior, tot nişte clienţi ai statului au cumpărat pe mai nimic ogoare la marginea marilor oraşe şi le-au trecut, cu ajutorul primarilor, din extravilan in intravilan. Acum, la sute de euro pe metru pătrat, accesul a devenit liber pentru ca piaţa să aibă volum şi să su
