La aproape două decenii de la prăbuşirea regimului comunist, România încă îşi caută confuză drumul constituţional. În anii ce au urmat căderii dictaturii s-a înfiripat o idee cât o revoluţie: modificarea din temelii a Legii fundamentale ar aduce cu sine pacificarea politică şi socială a postcomunismului. Demonul Constituţiei din 1991 a bântuit neîncetat dispozitivul politico-legal al României, provocând nenumărate crize şi rezolvând puţine dileme. Astăzi, Comisia Prezidenţială pentru Analiza Regimului Constituţional, înfiinţată anul trecut la propunerea preşedintelui Băsescu, şi-a prezentat concluziile şi propunerile de revizuire a Legii fundamentale.

Dezbaterea, însă, abia începe. Două voci importante ale societăţii civile, Stelian Tănase şi Cristian Pârvulescu, vorbesc despre imperfecţiunile unui raport care pare să instituie acelaşi edificiu pe ruinele celui vechi. O constituţie pentru Băsescu? Stelian Tănase: “Am făcut o constituţie pentru Iliescu, acum facem una pentru Băsescu”

Consultat de evz.ro pentru a analiza propunerile Comisiei prezidate de Ioan Stanomir, politologul Stelian Tănase şi-a expus radical poziţia, încă din start: “Am impresia că membrii Comisiei care s-a ocupat de furnizarea unor propuneri pentru revizuirea constituţională au scris întocmai ce li s-a dictat de la Cotroceni. Reluăm acelaşi păcat: am făcut în 1991 o constituţie pentru Ion Iliescu, am revizuit-o în 2003 pentru a sprijini guvernul Adrian Năstase, iar acum vrem să o rescriem pentru a servi interesele lui Traian Băsescu. Constituţiile sunt date pentru a dura zeci de ani, noi scoatem câte una la fiecare mandat”.

În condiţiile date, Tănase nu vede prea roz viitorul: “Foarte bine, Băsescu va ieşi preşedinte la alegerile de anul acesta şi va avea “cale liberă” timp de cinci ani de zile. Ce facem însă după ce-şi termină şi al doilea mandat?