De obicei, când auzim de sisteme centralizate nu ne putem reprima o mică grimasă. Ne vin automat în minte şi alte concepte asociate care ne întorc în timp cu peste două decenii: plan, planificare, control excesiv, autoritarism.
Iniţiativa Ministerului Sănătăţii de a crea un sistem centralizat (la nivel naţional) de licitaţii pentru achiziţiile din spitalele de stat ne poate trezi o astfel de amintire, măcar pentru o fracţiune de secundă. Ne aflăm, însă, în faţa unei realităţi de o cu totul altă natură. Această decizie a ministerului, aprobată prin ordonanţă de urgenţă, vine să eficientizeze lucrurile şi are implicaţii care depăşesc graniţele domeniului în cauză – evident, reducerea cheltuielilor spitalelor publice este principala consecinţă.
Teoretic, orice furnizor (de benzină, servicii de laborator, echipamente, utilităţi etc) care se află într-o relaţie comericală cu spitalele publice va avea o viaţă nouă de acum înainte. Pentru acurateţe, nu chiar de acum, pentru că noua măsură trebuie detaliată ulterior.
Ce-i drept, distribuitorii de medicamente – ei sunt principalii furnizori ai spitalelor – sunt primii care vor resimţi consecinţele noii măsuri. Cât despre furnizorii de alt tip, lucrurile urmează să fie clarificate pe parcurs. Tot teoretic vorbind, este suficient ca un singur spital să solicite ca o anumită categorie de produse să fie achiziţionate prin licitaţie şi atunci toţi furnizorii acelei categorii nu vor mai putea vinde decât prin licitaţie.
Judecând după cifrele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, anul trecut, spitalele au dispus de un buget de 1,66 miliarde de euro. Ţinând cont de faptul că ponderea alocată sistemului privat este marginală şi că aproximativ 50-60% din aceşti bani sunt destinaţi achiziţiei de bunuri şi servicii. Un calcul simplu ne arată că noua măsură de creare a sistemului centralizat are efect asupra u