Vladimir Tismăneanu: „Simplu şi neechivoc spus, URSS stalinistă şi Germania hitleristă au fost regimuri genocidare”.

Relaţia dintre cele două totalitarisme a fost una care a inclus în diverse momente competiţia şi cooperarea.

Timothy Snyder a comparat astfel aspiraţiile imperiale uneori convergente ale Germaniei naziste şi ale Uniunii Sovietice staliniste (Polonia în 1939), dar şi similitudinile la nivelul politicilor exterministe. La rândul sau, Lynne Viola, autoarea unei recente cărţi intitulată „The Unknown Gulag”, despre strămutările forţate în Rusia stalinistă, a insistat asupra centralităţii colectivizării în cadrul terorii staliniste a anilor 1930 şi asupra necesităţii evitării explicaţiilor monocauzale.

Atunci când comparăm cele două dictaturii totalitare, a afirmat profesoara de la University of Toronto, trebuie reţinut că URSS a rămas de fapt o ţară agrară în pofida programului îndreptat spre viitor al utopiei industriale marxiste. Războiul ori frica de război au fost agenţi radicalizanţi în ambele cazuri. Amir Weiner (profesor la Stanford) a accentuat „ethosul” comun al celor două totalitarisme, dimensiune care nu implică ignorarea contrastului între paradigma biologică şi cea sociologică.

Nazismul şi stalinismul au fost astfel marcate de primatul ideologiei, aşa cum se constituia aceasta în gândirea liderului. Aparatele ideologice deveneau mecanisme obligate să „ghicească” diversele planuri din mintea celui aflat în functia de „vojd” - „Führer”. Una dintre cele mai incitante intervenţii din cadrul conferinţei de la Yale a fost aceea a profesorului Norman Naimark de la Universitatea Stanford.

Asemeni lui François Furet, profesorul Naimark susţine că „oricine vrea să vor bească despre secolul XX trebuie să vorbească despre Germania lui Hitler şi Rusia lui Stalin”. Mai mult, pentru autorul uno