Laboratorul de analize Prin vocea ministrului de interne, Hans-Peter Friedrich, guvernul german a respins intr-un mod deosebit de ferm ideea ca aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen sa fi acceptata la viitorul Consiliu pentru Justitie si Afaceri Interne (una dintre nenumaratele "ipostaze" ale Consiliului Uniunii Europene, la care participa ministrii de resort). Fara a exagera cu analiza semantica, este clar ca exprimarea a fost foarte dura, chiar si pentru un interviu in presa. Oficialii de la Bruxelles si din statele-membre se feresc, de regula, sa utilizeze cuvantul „veto", care este neconstructiv si „ne-european". Este adevarat ca, in ultima vreme, l-am auzit mai des, inclusiv in discursul unor demnitari romani, dar cel mai neplacut este atunci cand este inserat in propozitii care te privesc chiar pe tine. La fel de adevarat este ca nu trebuie sa fii specialist in stiinta si arta diplomatiei ca sa recunosti ca si la Bucuresti s-au auzit, in ultimele zile, exprimari care nu-si au locul in discursul oficial al unui stat-membru UE care emite pretentii de maturitate. Ministrul de Externe Titus Corlatean a incalcat o cutuma veche atunci cand a introdus numele Angelei Merkel intr-un atac politic impotriva presedintelui Traian Basescu. Daca ministrul de Externe dorea sa atace pozitia presedintelui, ar fi fost mai bine sa evite referirea la relatia intre domnul Basescu si un lider strain, indiferent cum se numeste sau cat de mare e tara pe care o conduce. Acelasi ministru de Externe ar fi trebuit sa gaseasca alta forma pentru a-si exprima frustrarea fata de previzibila blocare a aderarii noastre la spatiul Schengen. A spune ca „nu ne mai intereseaza" este o exprimare nu doar nediplomatica, ci si rudimentara. Ea ar putea lasa sa se inteleaga, printre altele, ca domnul Corlatean nu mai sustine eforturile pentru ameliorarea aspectelor politice (nu tehnice) ce ma