Acum 25 de ani, cinci ţări europene semnau în localitatea luxemburgheză Schengen primul tratat care consfinţea eliminarea totală a graniţelor. Rubrica „Dosar“ vă spune istoria acestei poveşti de succes. Spaţiul Schengen urmează să cuprindă din acest an 27 de ţări, printre care şi România. Dar este ţara noastră pregătită? Răspunsul încă se lasă aşteptat.

Confruntate cu un cor de nemulţumiri şi suspiciuni din partea cancelariilor occidentale, autorităţile române încearcă să mai convingă că şi-ar fi făcut "temele" pentru Schengen.

Mai citeşte şi:

Baconschi: Există o legătură morală între Schengen şi nivelul corupţiei din România

Comisia Europeană cere să fie retrase României fondurile europene destinate aderării la Schengen

România şi Bulgaria pierd peste 27 milioane euro, bani necesari pregătirii aderării la spaţiul Schengen

Conducerea Ministerului de Interne de la Bucureşti a pregătit la sfârşitul lunii octombrie, la Bruxelles, o dezbatere legată de aderarea României la Schengen. Prezentarea tehnică şi asigurarea că fonduri publice consistente au fost cheltuite pentru ca Europa să fie sigură că România îi păzeşte straşnic graniţele nu au fost suficiente.

Popularii cârcotesc

Primele critici au venit de la unul dintre liderii Partidului Popular European (PPE). Europarlamentarul german Manfred Weber a atras atenţia că, în rândul statelor membre, există preocupări legate de corupţie atunci când vine vorba de aderarea României la spaţiul Schengen. „Otrava care este neîncrederea", a spus Weber, care a mai făcut referire la cazurile de corupţie descoperite de poliţie, dar care rămân „blocate de sistemele birocratice" din România. Manfred Weber a fost de acord că România a făcut eforturi pentru implementarea măsurilor tehnice, dar preocuparea cea mai mare este legată de modul în care factorul uman va folosi infrastruc