Camerele de Comerţ şi organizatorii de expoziţii, inclusiv patronatele, dau întâietate comercianţilor şi importatorilor la târgurile destinate promovării producătorilor, anulându-le şansa de a-şi vinde profitabil marfa.

Peste tot prin ţară apar corturi, sub care găsim standuri cu marfă variată, de la dulciuri la poşete. Numai că cei mai mulţi dintre expozanţi sunt comercianţi sau importatori şi nu producători, aşa cum ne anunţă, pompos, titulatura celor mai multe evenimente de acest tip.

Motivaţia celor care organizează asemenea târguri e simplă: producătorii nu au acelaşi succes la public ca şi comercianţii, care, vând mai mult, nu au aceleaşi costuri ca şi producătorii şi, implicit, au bani pentru a plăti taxele de participare.

"Am fost la un târg la Mamaia şi i-am întrebat pe organizatori de ce pe mine, producător cu peste 20 de ani experienţă, mă pun în spate, iar locurile cu vad sunt date celor care vând marfă din Europa (centru comercial din Bucureşti, în care se comercializează en gross marfă din import, în special China, n.r.). Răspunsul lor a fost că trebuie să trăiască", se plânge Dumitru Negoiţă, care conduce un atelier de croitorie cu vânzări de peste 300.000 de euro pe an.

Reţeta românească

În plus, pentru o mai bună poziţionare a standurilor, producătorii sunt nevoiţi să aplice "reţeta românească" a succesului.

"Cine împinge ceva, stă mai în faţă", spune Cristian Ionescu, antreprenor care a pus bazele unui atelier de marochinărie în 2000.

Totuşi, când vine vorba să arate cu degetul spre cei care primesc foloase necuvenite, producătorii fac un pas în spate, pentru că nu au cum să dovedească aceste practici ilicite şi, în plus, ar deveni un paria în domeniu.

Târgul, ultima soluţie

Costurile de participare la târguri sunt destul de mari, iar producăt